OCDL med - alb 1x

ASISTENȚĂ JURIDICĂ REFUGIAȚI UCRAINA

Proiect inițiat de 

sub egida O.C.D.L.

CINE SUNTEM

Oficiul Creștin pentru Drepturi și Libertăți este o platformă național-creștină de suport juridic, formată din avocați și alți specialiști din diverse domenii profesionale (psihologie, medicină, sociologie, economie, religie etc.) ce oferă suport logistic și asistență juridică persoanelor fizice și juridice.

În contextul fenomenului refugiaților din Ucraina, a fost lansat acest proiect, „Asistență juridică – refugiați Ucraina”, prin intermediul căruia oferim asistență juridică imigranților ce vin din Ucraina, precum și celor care oferă suport umanitar (persoane fizice, ONG-uri, biserici sau organizații religioase).

 CUM AJUTĂM

Identificăm și propunem soluții legale la problemele imigranților ucraineni (aspecte ce vizează tranzitul național și european, obținerea documentelor de identitate sau călătorie, accesarea serviciilor umanitare sau a altor drepturi specifice etc.), precum și asistarea juridică a persoanelor fizice sau juridice (ONG-uri, biserici, organizații religioase) și a centrelor de refugiați în privința serviciilor umanitare oferite de acestea.

Totodată, avem un rol activ în comunicarea cu instituțiile statului pentru a obține informații clare și asumate, care să fie diseminate publicului larg interesat.

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

CINE mă poate ajuta - cum pot întâlni un CONSULTANT?

Suntem o echipă de avocați și alți specialiști din diverse zone ale țării, cu experiență, valori și principii moral-creștine. Dorim să fim de ajutor semenilor noștri care au nevoie de asistență, în special în această situație a conflictului din Ucraina.

În funcție de situație, ne putem întâlni online (prin Google Meet) sau în persoană, sens în care putem fi contactați în prealabil la următoarele date de contact:  

 

office@ocdl.ro
+40 784 919 859; +40 747 107 107; 

Care sunt costurile pentru a beneficia de asistență?

Aceste servicii sunt oferite imigranților cu titlu gratuit.

Definirea UNOR TERMENi

Link

Imigrant = persoana care vine dintr-o țară străină cu scopul se a se stabili permanent într-o nouă țară

Apatrid = străinul care nu are cetățenia niciunui stat

Drept de azil = dreptul de a solicita și a se stabili pe teritoriul unei țări, sub o formă de protecție internațională

Protecție internațională = statutul de refugiat sau statutul conferit prin protecție subsidiară

Statutul de refugiat = formă de protecție internațională conferită unui străin, în condițiile legii

Protecție subsidiară = formă alternativă de protecție internațională conferită străinului

Ce documente sunt necesare pentru a trece granița în românia?

Se poate intra în România cu orice act de identitate:
 – pașaport biometric, pașaport simplu, carte de identitate, certificat de naștere sau alte acte de identificare personala.
Prin excepție, este posibilă intrarea pe teritoriul României chiar și fără documente de identitate, în baza aplicației pentru azil sau a unei declarații care urmează să fie verificată ulterior. Resortisanții țărilor terțe care nu au acte de identitate valabile pot fi autorizați de un stat membru să intre pe teritoriul său din motive umanitare.

Trebuie COMPLETAT formularul de localizare (PLF) la intrarea în românia?

Persoanele care vin din Ucraina în România nu trebuie să completeze formularul de localizare, conform derogărilor speciale în acest sens.
Începând cu 12.03.2022 nu mai trebuie completat formularul de localizare la intrarea în România pentru nicio categorie de cetățeni. 

Cât timp poT rămâne legal în România fără a solicita azil?

1. În principiu, cetățenii ucraineni sau apatrizii pot rămâne liber pe teritoriul României pe o perioadă de 90 zile de la data trecerii frontierei. Cetățenii ucraineni ce au încheiat contract individual de muncă în România, pot beneficia de permisiune de ședere  pe o perioadă de maximum 9 luni.

2. Imigranții proveniți din Ucraina, dar care nu sunt cetățeni ucraineni (de exemplu: studenți resortisanți ai statelor terțe), au permisiune liberă de ședere în România, fără a fi nevoiți să solicite o formă de protecție, 15 zile de la data intrării legale pe teritoriul român.

Înăuntrul celor 90, respectiv 15 zile, imigranții pot formula cerere de azil, astfel că, aceștia pot rămâne în România pe tot parcursul procedurii de azil, și încă 15 zile de la finalizarea acesteia, cu excepția procedurii de azil accelerate și la frontieră, situații în care străinul trebuie să părăsească de îndată teritoriul României.

În cazul în care la expirarea celor 90 zile, respectiv 15 zile, imigranții nu au solicitat vreo formă de protecție, și încă se află pe teritoriul României, vor anunța de îndată autoritățile statului.

Cine poate formula o cerere de azil (privind obținerea unei forme de protecție – statut de refugiat/protecția subsidiară)?

Cererea de azil poate fi formulată (oral sau în scris) de orice străin care se află în România sau la un punct de trecere a frontierei.

Unde POT depune cererea de azil?

Autoritățile române competente să primească o cerere de azil sunt:

  1. Structurile Inspectoratului General pentru Imigrări
  2. Structurile Poliției de Frontieră Române
  3. Structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor
  4. Secțiile de poliție din cadrul M.A.I.

Datele de contact pentru Centrele Regionale pentru solicitanții de azil sunt afișate mai jos pe această pagină.

Cum se formulează o cerere de azil?

În calitate de solicitant de azil vei primi un formular cu cererea pe care o poți completa cu ajutorul unui oficial sau care poate fi completată în conformitate cu declarațiile tale verbale chiar de către oficialul desemnat să o primească (de exemplu, dacă nu poți să scrii). 

Formularul standard poate fi completat în limba nativă a solicitantului. Nu este necesară folosirea limbii române sau a limbii engleze.

Ce urmează după ce am depus formularul cu cererea de azil?

Va trebui să depui toate documentele pe care le deții și care sunt relevante pentru situația ta personală, precum și documentul de trecere a frontierei. Apoi vei primi un document de identificare: documentul temporar de identitate pentru solicitanții de azil emis de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). 

Vei primi din partea IGI programarea unui interviu preliminar și apoi a unui interviu secundar pentru a determina forma de protecție necesară (statut de refugiat/protecție subsidiară). Vei primi o notificare cu data și ora stabilite pentru fiecare interviu. Este important să participi la ambele interviuri, să prezinți toate dovezile pe care le ai și să răspunzi sincer la toate întrebările. Tot ceea ce declari este confidențial. 

Interviurile se desfășoară în prezența unui oficial IGI și a unui traducător. Traducerea se va face într-o limbă pe care o cunoști sau pe care se poate presupune că o cunoști. Poți solicita ca la interviu să participe și un consilier juridic CNRR sau un reprezentant UNCHR. 

Pe perioada procedurii de azil ai dreptul să rămâi pe teritoriul României și beneficiezi de protecție împotriva expulzării, extrădării, a întoarcerii forțate de la graniță sau de pe teritoriul României.

Durata procedurii privind soluționarea cererii de azil depinde de la caz la caz; aceasta poate presupune o perioadă cuprinsă între 1-3 luni.

PoT pleca din țară daca aM formulat o cerere de azil?

Solicitanții de azil vor rămâne pe teritoriul țării până la soluționarea cererii formulate. Dacă ulterior formulării unei cereri de azil în România și până la soluționarea acesteia, imigrantul părăsește teritoriul țării și depune o cerere nouă într-o altă țară, în cazul în care aceasta din urmă este înregistrată, cererea inițială va fi soluționată ce prioritate, iar solicitantul va fi retrimis statului unde s-a formulat prima cerere.

Dacă se dorește părăsirea țării unde a fost inițial depusă cererea, respectiv solicitarea de azil în altă țară, se recomandă formularea unei cereri de renunțare care să fie depusă la autoritatea unde s-a solicitat inițial azilul. În acest caz, solicitantul de azil va fi informat cu privire la însemnătatea acestei acțiuni, iar cazul va fi închis. 

PoT renunța la procedura de azil accesată?

Da. Oricând și în orice etapă a procedurii de azil, solicitanții pot retrage cererea adresându-se autorităților statului printr-o cerere scrisă sau verbală. În acest caz, persoana în cauză are obligația de a părăsi România în termen de 15 zile.

Renunțarea la cererea de azil se poate face in 2 modalități:

  • implicit: prin neprezentarea la interviul programat de autorități. In acest caz, funcționarul IGI emite un PV de neprezentare si dupa 30 de zile va inchide dosarul (fără a afecta, totuși, posibilitatea unei noi cereri depuse in alt stat).
  • explicit: prin solicitarea in mod expres din partea solicitantului. Recomandam aceasta varianta întrucât funcționarul IGI va emite o decizie de închidere a dosarului care se va comunica solicitantului (in mod normal ar trebui sa fie emisa in același timp in care se face si informarea cu privire la însemnătatea renunțării).
Ce forme de protecție internațională poT obține în baza cererii de azil?
  1. Dacă ești un cetățean străin și te afli în afara ţării tale de origine din teama de a nu fi chinuit/torturat/neîndreptățit din cauza rasei tale, religiei, naţionalitătii, opinii politice sau apartenenței la un anumit grup social şi nu poti sau, din cauza acestei temeri, nu doreşti să ceri protecţie ţării tale, poti cere obținerea statutului de refugiat în România.
    Refugiaţii au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români, cu excepţia drepturilor electorale. Ei pot călători prin UE în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. 
  2. Dacă îți e teamă că vei fi chinuit/neîndreptățit/oprimat în propria ta țară, iar dacă te vei întoarce acolo, te vei afla într-un risc serios, poți cere o protecție secundara. Valabil și pentru cei fără naționalitate. (Prin risc serios se înţelege: condamnarea la moarte, tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante, o ameninţare serioasă, la adresa vieţii tale, din cauza războiului).

Vei avea aceleași drepturi ca cetățenii români, dar nu poți avea dreptul de a vota și a de fi votat. Poți călători în Uniunea Europeană cu o viză specială.

Care sunt drepturile solicitantului de azil?
  1. Dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil
  2. Dreptul la confidențialitatea datelor personale
  3. Dreptul la liberarea unui document temporar de identitate, valabil pe perioada procedurii de azil
  4. Dreptul de a primi gratuit asistență medicală primară și tratament corespunzător, asistență medicală spitalicească de urgență, precum și asistență medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice
  5. Dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil
  6. Dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, în orice fază a procedurii de azil un interpret apt să asigure o comunicare corespunzătoare
  7. Dreptul solicitantului care nu dispune de mijloace de întreținere de a beneficia, la cerere, pe toată perioada procedurii de azil de condiții materiale de primire, care garantează subzistența și protejează sănătatea fizică și mintală a acestuia.
  8. Și altele.
cine eliberează pașaport pentru cei care vin din ucraina?

Pașapoartele pentru ucraineni se pot elibera numai de către autoritățile ucrainene, sub nicio formă autoritățile române; Ambasada Ucrainei poate elibera documente provizorii de călătorie.

Notă: în acest moment ambasada nu poate fi contactată telefonic datorită volumului mare de solicitări. O recomandare practică ar fi de urmărit pagina de Facebook a Ambasadei Ucrainei.

 

ce fac dacă mi-a expirat pașaportul ucrainean?

Potrivit informațiilor publicate de Ambasadei Ucrainei, de la 1 martie 2022, valabilitatea pașapoartelor cetățenilor ucraineni pentru plecarea în străinătate prelungește până la 5 ani!
Rezoluția relevantă a fost adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei la 28 februarie 2022 în legătură cu agresiunea militară a Federației Ruse și introducerea legii marțiale în întreaga Ucraine.
În plus, la pașapoartele părinților sau reprezentanților legali pot fi lipite poze ale copiilor pentru identificarea acestora.

Prelungirea perioadei, atașarea pozelor copiilor se realizează de către autoritățile teritoriale, precum și de Ambasadele sau Instituțiile Consulare ale Ucrainei. 

cum procedez dacă doresc să merg din românia în polonia?

Guvernul Poloniei a pus la dispoziția cetățenilor ucraineni mai multe informații ce pot fi accesate online folosind acest link.

cum procedez dacă doresc să merg din românia în cehia?

Guvernul Republicii Cehe a pus la dispoziția cetățenilor ucraineni mai multe informații ce pot fi accesate online folosind acest link.

pot schimba UAH în RON?

La BCR (Banca Comercială Română) poți schimba UAH-RON (hrivne-lei), la cursul BNR, în limita a 2.000 de lei de persoană/pașaport ucrainean. Oferta e valabilă doar pentru persoanele cu pașapoarte ucrainene. La zonele de graniță se află 11 sucursale BCR pregătite pentru a acoperi nevoia de cash suplimentar 24/7.

Dacă ai nevoie de asistență în servicii financiar-bancare, sună la numărul de telefon special, dedicat cetățenilor din Ucraina – 0373514244 sau scrie-le pe suport.linia1@bcr.ro.

Important: 0 lei costuri BCR la tranzacțiile efectuate la POS și ATM cu cardurile emise în Ucraina; 0 lei comision de deschidere și administrare cont curent; 0 comisioane pentru plăți inter și intra bancare.

Ce obligații au cei care găzduiesc imigranți?

În conformitate cu prevederile art. 12 din OUG nr. 194/2002 privind Regimul străinilor în România, străinul intrat legal pe teritoriul României, precum și persoana care îl găzduiește au obligația să anunțe despre aceasta organul de poliție competent teritorial, în termenul de trei zile de la data intrării și, respectiv a găzduirii. În situația cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalitățile de luare în evidență la administrația locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de poliție competent teritorial.

Neîndeplinirea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează conform prevederilor actului normativ sus-menționat.

Pentru înregistrarea găzduirii există alternativ posibilitatea înscrierii pe portalul pus la dispoziție de către Inspectoratul General pentru Imigrări: https://portaligi.mai.gov.ro/inregistrarestraini/

Citește răspunsul IGPR

răspunsuri oficiale furnizate de către instituțiile statului din românia?

Prin intermediul echipelor de avocați cu care colaborăm, am adresat o serie de întrebări către instituțiile statului român, sens în care comunicăm răspunsurile primite până în acest moment.

Răspuns DSU (departamentul pentru situații de urgență)

Răspuns Secretariatul General al Guvernului

Răspuns MAE

Răspunsul Prefectul județului Timiș

Răspunsul Poliției de frontieră

Răspunsul Primăriei București – Direcția de asistență socială

 

pot cetățenii ucraineni aplica pentru viză în s.u.a.?

Potrivit informațiilor furnizate de Ambasada S.U.A. la București, cetățenii ucraineni care dețin un pașaport, pot depune cerere pentru obținerea unei vize.
Dacă se solicită viză temporară (călătorie, afaceri), va fi nevoie în prealabil să facă dovada faptului că vor părăsi S.U.A. în momentul în care viza expiră.
Dacă se solicită viză pentru ședere lungă (cu drept de muncă), este nevoie să se adreseze USCIS (U.S. Citizenship and Immigration Services). În acest sens, Consulatul General din Frankfurt se va ocupa de soluționarea cazurilor.

Pentru cererile deja depuse în vederea obținerii vizei se va putea urgenta soluționarea cazului prin accesarea online a paginii comunicate oficial de către Ambasadă/Consulat (chenarul albastru) – informație pe care o deține fiecare aplicat în mod personal.

Dacă cetățeanul ucrainean din zona de conflict nu deține un pașaport valabil, va fi nevoie de obținerea unui astfel de act de identitate. În acest sens va fi nevoie de o solicitare în scris către Ambasada S.U.A. prin care să se pună în vedere faptul că lipsește pașaportul, respectiv să se solicite analizarea cazului. Pentru aceasta, se poate contacta: support-romania@ustraveldocs.com sau +40 31 780 0260 Luni-Vineri 8.00 AM – 4.00 PM

O altă adresă de contact este: visasbucharest@state.gov
Totodată, Ambasada S.U.A. precizează că sunt efectuate programări numai pentru situații de urgență (aspecte critice care vizează infrastructura S.U.A. sau situații de viață și de moarte). Pentru situațiile urgente se recomandă accesarea site-ului: https://www.ustraveldocs.com/ro

Dacă se dorește solicitarea statutului de refugiat, Ambasada S.U.A. la București precizează că nu procesează cereri pentru azil, iar cererile în acest caz sunt preluate de către autoritățile statului în cauză. Se recomandă contactarea UNHCR – https://help.unhcr.org/romania (n.a. sau centrele regionale menționate mai jos în această pagină).

Alte informații suplimentare pot fi găsite aici: https://travel.state.gov/content/travel/en/News/visas-news/information-for-nationals-of-Ukraine.html

în ce condiții se acordă vize pentru alte state?

Pentru aflarea condițiilor în care cetățenii ucraineni pot primi viză pentru accesul în alte state (non-UE) este necesar a se contacta Ambasada sau Consulatul General din statul de interes, întrucât condițiile sunt diferite pentru fiecare stat în parte.

pot bărbații ucraineni să părăsească ucraina în timpul legii marțiale?

În momentul de față, în Ucraina este decretată legea marțială, sens în care bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani nu pot părăsi țara.
Singurele excepții identificate sunt următorele:

– dacă întreţin financiar trei sau mai mulţi copii cu vârsta sub 18 ani,

– sunt taţi singuri ai copiilor sub 18 ani,

– au copii sau sunt tutori ai copiilor cu dizabilităţi.

În afară de aceste situații legale nu deținem alte informații cu privire la posibilitatea părăsirii Ucrainei, nici chiar pentru reîntregirea familiei.

Din informațiile publice, legea marțială va fi prelungită pentru încă 30 de zile, începând din 24.03.2022 (vezi decretul prezidențial în limba ucraineană).

Ce se întâmplă cu minorii care vin în românia fără părinți?

Potrivit procedurii publicate în Monitorul Oficial, respectiv a ordinului comun nr. 31/2022, la intrarea pe teritoriul României, pentru fiecare minor neînsoţit, reprezentanţii Poliţiei de Frontieră Române solicită persoanei adulte care călătoreşte împreună cu minorul informaţii cu privire la tranzitarea teritoriului naţional sau, după caz, cu privire la intenţia de şedere în România.

În situaţia în care minorul neînsoţit este în tranzit pe teritoriul României alături de o persoană adultă, alta decât părintele sau, după caz, reprezentantul legal, reprezentanţii Poliţiei de Frontieră Române solicită persoanei adulte care călătoreşte împreună cu minorul completarea unui formular tipizat, disponibil în limbile română, engleză, ucraineană şi rusă, care va cuprinde informaţii cu privire la destinaţia finală, adresa la care aceştia urmează să locuiască în străinătate, în cazul în care aceasta este cunoscută, precum şi date de contact şi de identitate ale persoanei adulte însoţitoare şi ale minorului.

Iar în situaţia în care minorul neînsoţit rămâne pe teritoriul României alături de o rudă adultă sau de o persoană care a avut grijă de minor, reprezentanţii Poliţiei de Frontieră Române solicită persoanei adulte care călătoreşte împreună cu minorul completarea formularului tipizat care va cuprinde informaţii cu privire la adresa la care vor locui, datele de contact şi de identitate ale persoanei adulte însoţitoare şi ale minorului.

Aici puteți accesa întreaga procedură.

Drepturi și beneficii pentru imigranții ucraineni

ajutor financiar pentru persoanele refugiate din Ucraina

Începând din 1 mai 2023, prin OUG 22/2023 s-a stabilit că cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite ce provin din zona conflictului armat din Ucraina, pot primi bani direct de la statul român, pentru cheltuielile ce vizează cazarea și hrana. Prin urmare, cei ce îi găzduiesc nu vor mai primi bani pentru/în dreptul celor găzduiți așa cum se întâmplă acum.

Astfel, refugiații, indiferent dacă e vorba despre familii sau persoane singure, pot beneficia, începând cu 1 mai, pentru o perioadă de maximum patru luni consecutive, de o sumă lunară, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare și hrană, iar după împlinirea acestui termen, beneficiază de o sumă forfetară lunară până la finalul anului 2023, dar doar pentru acoperirea cheltuielilor de cazare.

Prin HG 368/2023 s-a stabilit și valoarea ajutorului de stat, astfel pentru pentru primele 4 luni, suma destinată refugiaților se compune dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, care are valori diferite pentru familii sau persoane singure, respectiv de 750 lei/ lună pentru persoana singură și 2.000 lei/lună pentru o familie, precum și dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de hrană, ce este în valoare de 600 lei/ lună pentru fiecare persoană.

Începând cu luna a cincea, solicitantul și membrii de familie ai acestuia trebuie să fie încadrați în muncă sau trebuie să aibă înscriși copiii minori în grupe/ clase/ formațiuni de studiu din unitățile de învățământ preuniversitar, în calitate de preșcolari, elevi sau ca audienți.

 

ce facilități există pentru persoanele care vin din ucraina în românia?

Accesul pe piața muncii
– cetățenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul țării noastre NU au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic;
– pentru a beneficia de toate serviciile şi măsurile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forței de muncă pe parcursul celor nouă luni, cetățenii ucraineni pot cere acordarea statutului de refugiat.

Accesul la asistența medicală gratuită
– potrivit OUG 15/2022, cetățenii străini și apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina și care nu solicită protecție potrivit Legii nr. 122/2006 beneficiază de aceleasi servicii medicale ca asigurații români, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile cuprinse în programele naționale de sanătate curative.
– pentru cei care solicită protecție în baza Legii nr. 122/2006, aceștia au acces la serviciul medical conform Legii (art. 17. alin (1), lit. m, m^1, n.

– documentul care se prezintă la furnizorii de servicii medicale, materiale sanitare, medicamente și dispozitive medicale și pe baza căruia se acordă asistență medicala ESTE DOCUMENTUL DE TRECERE A FRONTIEREI DE STAT, VALABIL, ACCEPTAT DE STATUL ROMÂN, cuprins în Lista documentelor de trecere a frontierei de stat acceptate de statul roman, prevăzuta în Anexa din Ordinul ministrului afacerilor externe nr 1124/2015 privind lista documentelor de trecere a frontierei de stat acceptate de statul roman

Accesul la asistența medicală gratuită – Servicii medicale private
Policlinicile Regina Maria
Sunt oferite și servicii gratuite de medicină primară pentru cetățenii ucraineni, în toate policlinicile REGINA MARIA și centrele partenere din întreaga țară. Mai multe informații pot fi obținute accesând următorul link: https://www.reginamaria.ro/servicii-medicale-gratuite-pentru-cetatenii-ucraineni
Hotline 021 9277, Email: pentruucraina@reginamaria.ro

Uber oferă curse gratuite pentru cetățenii din Ucraina ajunși în România, care au nevoie de transport către centrele proprii Regina Maria pentru servicii medicale.

Accesul la serviciile de transport 
în baza HG nr. 337 din 12 martie 2022 se realizează pe perioada staţionării temporare sau a tranzitării teritoriului României, în baza actelor de identitate, a documentelor temporare de identitate, de rezidenţă sau a permiselor eliberate de autorităţile române.

Feroviar:
– persoanele venite din Ucraina beneficiază, pe perioada staţionării temporare, în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locaţii de cazare stabilite de comitetele pentru situaţii de urgenţă, de transport, în condiţiile stabilite prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea MAI si MTI (art. 1 din OG nr. 15/2022). Autoritatea pentru Reformă Feroviară a precizat totuși că persoanele pot călători gratuit în trenurile românești (clasa a 2 a), dacă au documente doveditoare.

Bacul:
– persoanele venite din Ucraina care trec în România prin punctul internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucraineană dintre localităţile Isaccea şi Orlivka, beneficiază de gratuitate, fiind scutite de la plata tarifelor de trecere cu bacul.

Aerian:
Wizz Air anunță că îi va sprijini pe refugiații ucraineni, oferind 100.000 de bilete gratuite pentru toate zborurile către Europa continentală care decolează din țările învecinate Ucrainei (Polonia, Slovacia, Ungaria, România).
Mai multe informații, aici: https://wizzair.com/en-gb/information-and-services/faq/ukrainian-refugee-free-tickets?utm_source=homepage&utm_medium=hero-banner&utm_campaign=UKRAINIAN-REFUGEE-CAMPAIGN

Terestru:
Compania Hello Holidays a asigurat si asigură transport gratuit refugiaților care tranzitează România.
https://www.helloholidays.ro/hello-holidays-se-alatura-campaniei-asociatiei-nationale-a-agentiilor-de-turism-facem-punte-catre-cei-dragi-in-sprijinul-refugiatilor-ucraineni

 

50/20 - DECONTAREA CHELTUIELILOR OCAZIONATE DE găzduire a IMIGRANȚILOR UNCRAINENI

UPDATE: Prin OUG nr. 22/2023 s-a schimbat procedura de acordare a ajutorului financiar, după cum urmează

(10) Familiile și persoanele singure, beneficiare ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului, beneficiază începând cu data de 1 mai 2023, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive, de o sumă forfetară lunară, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare și hrană, acordată din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență

Persoanele fizice care au găzduit, până la data de 30 aprilie 2023, cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea în valoare de 20 de lei/zi/persoană găzduită pentru hrană și 50 de lei/zi/persoană găzduită pentru cazare dacă depun cereri în acest sens, potrivit mecanismului de decontare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 336/2022 privind stabilirea mecanismului de decontare din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență – în termen de 30 de zile calculat din 12 aprilie 2023.

——————————————–
Reglementare anterioară:

Persoanele fizice care găzduiesc cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite proveniți din zona conflictului armat din Ucraina pot beneficia de decontarea din bugetele Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență/Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov a cheltuielilor cu hrana și cazarea în valoare de 20 lei/zi/persoană găzduită pentru hrană și 50 lei/zi/persoană găzduită pentru cazare.

În baza OUG nr. 20/2022, persoanele fizice pot beneficia de decontarea cheltuielilor ocazionate cu hrana persoanelor venite din zona conflictului armat din Ucraina, folosind mecanismul de decontare prevăzut prin HG nr. 336/2022.

Procedura de decontare cheltuieli poate fi consultată accesând HG nr. 336/2022.

În baza OUG nr. 28/2022, persoanele fizice pot beneficia de decontarea cheltuielilor ocazionate de cazarea persoanelor venite din zona conflictului armat din Ucraina, folosind mecanismul de decontare prevăzut prin HG nr. 494/2022.

1. Cheltuieli efectuate de persoane FIZICE

    a) Pentru a beneficia de decontarea cheltuielilor, persoanele fizice depun în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni pentru luna precedentă, la autoritățile administrației publice locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale pe raza cărora se află locuința în care sunt găzduite persoanele, următoarele:

  • o cerere în care precizează numărul persoanelor găzduite, numele și prenumele acestora, localitățile din care aceștia declară că provin și intervalul de timp pentru care solicită decontarea cheltuielilor cu hrana/cazarea;
  • o declarație pe propria răspundere cu privire la realitatea informațiilor cuprinse în cerere;
  • copia actului de identitate al solicitantului;
  • documente care atestă dreptul de folosință asupra locuinței în care sunt găzduite persoanele.b) decontarea se va face de către Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, prin intermediul primăriei
    c) persoanele fizice pot beneficia de decontarea cheltuielilor, retroactiv, de la data de 8 martie pentru hrană (OUG nr. 20 din 7 martie 2022) și 23 martie pentru cazare (OUG nr. 28 din 23 martie 2022)
    d) mecanismul de decontare este reglementat de HG nr. 336/2022, respectiv HG nr. 494/2022.

2. Cheltuieli efectuate de persoane JURIDICE
Pentru a beneficia de decontarea cheltuielilor prevăzute mai sus, în prealabil, persoanele juridice vor înainta către ISU o ofertă în vederea asigurării de sprijin și asistență umanitară pentru refugiații ucraineni.

În urma depunerii acestei adresă-ofertă, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență va analiza oferta depusă și se va pronunța asupra recunoașterii spațiilor temporare de cazare, printr-o hotărâre ce se va publica pe pagina web a comitetului.

Ulterior, persoanele juridice stabilite prin hotărârea Comitetului Județean vor putea încheia cu ISU contracte de furnizare a serviciilor de cazare.

În final, operatorii economici care au încheiat protocol de colaborare/contract de furnizare cu ISU, vor putea solicita decontarea cheltuielilor de cazare/hrană efectuate cu găzduirea refugiaților ucraineni, potrivit prevederilor stabilite prin protocolul semnat.

În concluzie, dacă nu s-a încheiat un protocol de colaborare cu ISU, s-ar putea încerca decontarea pe persoană fizică, având în vedere că decontarea în cazul persoanelor juridice nu operează retroactiv

Cum pot beneficia de protecția temporară?

Inspectoratul General pentru Imigrări se va ocupa de cererile imigranților care pot dovedi că au avut reședința în Ucraina, indiferent de cetățenie, conform HG nr. 367/2022 (hotărâre ce transpune Decizia 2022/382 din 2022 a Consiliului UE).

Cererea se depune în scris la I.G.I., urmând ca în 24 de ore să fie emis documentul solicitat. Protecția temporară se acordă pe o perioadă de un an de la data emiterii Deciziei (UE) 2022/382 și poate fi prelungită automat cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an, în cazul în care situația generatoare persistă.

Protecția temporară se aplică persoanelor strămutate din Ucraina începând cu 24.02.2022, respectiv cetățenii ucraineni care au locuit în Ucraina înainte de 24.02.2022, beneficiarii de protecție internațională/protecție națională echivalentă în Ucraina înainte de 24.02.2022, precum și membrilor de familie ai acestora.

De asemenea, de acest statut pot beneficia și apatrizii și cetățenii străini, alții decât ucraineni, care pot dovedi că își aveau reședința legală în Ucraina înainte de 24 februarie 2022 pe baza unui permis de ședere permanentă, valabil eliberat în conformitate cu dreptul ucrainean, și care nu se pot întoarce în condiții sigure și stabile în țara sau regiunea lor de origine.

Aceste drepturi includ dreptul de ședere, accesul la piața muncii, asistență medicală și accesul la sistemul de învățământ în cazul beneficiarilor protecţiei temporare care nu au împlinit vârsta de 18 ani,  acordându-se în țara noastră în baza OUG 15/ 2002 privind privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina,  modificată prin OUG nr. 20/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de sprijin și asistență umanitară.

vezi HG 367/2022

vezi OG 20/2022

Beneficii în baza protecției temporare

Тимчасовий захист – UA Translate

unde pot solicita protecția temporară?

Inspectoratul General pentru Imigrări, prin toate structurile sale teritoriale, este responsabil cu înregistrarea datelor și eliberarea permiselor de rezidență beneficiarilor de protecție temporară care se prezintă în fața autorităților competente.

Aici puteți accesa o listă a autorităților în cauză: download

cum pot renunța la protecția temporară?

Persoana care beneficiază de protecție temporară în România se poate adresa Inspectoratul General pentru Imigrări, prin toate structurile sale teritoriale (respectiv localitatea unde a depus cererea pentru obținerea protecției temporare), în vederea renunțării la protecția temporară.

Solicitarea se va face personal, fiind nevoie de identificarea fizică a persoanei în cauză. Ulterior depunerii cererii de renunțare, I.G.I. va emite un document care să confirme noul statut.

INFO: dacă persoana care beneficiază de protecție temporară în România nu se află în țară, respectiv s-a mutat în alt stat, va avea posibilitatea de a se adresa Consulatului sau Ambasadei României din acel stat, în vederea renunțării la protecția temporară.

Aici puteți accesa o listă a autorităților în cauză: download

Cum pot avea acces la sistemul educațional din românia?

Toți copiii ucraineni aflați pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecţie, potrivit legii azilului, vor beneficia de drept la educație în unităţile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii și cu finanțare din aceleași bugete ca pentru antepreşcolari, preşcolari şi elevii români. Aceşti copii vor avea drept la cazare gratuită în internatele şcolare, drept de alocaţie de hrană, drept de a primi rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte şi manuale școlare.

Cererile de înscriere pentru preșcolari/elevii din zona conflictului armat din Ucraina pentru care se solicită:
  • calitatea de audient,
  • numai participarea la activitățile educative extracurriculare, sau
  • școlarizarea celor cu dizabilități în unități complexe de asistență medicală de tip spital

    pot fi depuse/transmise atât în format letric, cât și în format electronic, la inspectoratul școlar

Mai multe detalii poți obține citind articolul scris de noi:
Română
Ucraineană

cum poate obține certificat de naștere un nou născut când mama este din ucraina?

Copilul nou născut va putea primi un certificat de naștere în baza actelor deținute de mama venită din Ucraina (pașaport/carte de identitate/document eliberat de serviciul de imigrări dacă este cazul).
Reglementările în vigoare pentru situația când părinții noului născut sunt străini, sunt următoarele:

➡️ certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular tip care trebuie să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
➡️ paşaportul părintelui cetăţean străin sau apatrid/părinţilor cetăţeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, sau ai Confederaţiei Elveţiene sau, după caz, documentul de identitate eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în original şi în fotocopie;
➡️ în cazul cetăţenilor străini ale căror acte de identitate nu conţin date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se prezintă traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare ale persoanei;
➡️ dacă unul dintre părinţi este cetăţean român se prezintă certificatul de căsătorie al părintilor copilului, înregistrat / transcris în registrele de stare civilă române,  (original şi fotocopie);
➡️ dacă ambii părinţi sunt cetăţeni străini se prezintă certificatul de căsătorie, apostilat / supralegalizat, în original şi fotocopie;

➡️ traducerea legalizată a certificatului de căsătorie;
➡️ dacă părinţii nu sunt căsătoriţi, se prezintă certificatele de naştere, apostilate / supralegalizate, în original şi fotocopie, precum şi traducerea legalizată a acestora;

ℹ️ Notă:
Întrucât în cele mai multe cazuri mama este neînsoțită de tatăl copilului, recomandăm contactarea telefonică a Evidenței Persoanelor din județul unde va avea loc nașterea, pentru a se clarifica situația în funcție de documentele deținute de mamă.

ℹ️ Obs.:
Când declararea naşterii este făcută de un cetăţean străin necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate.

noi informații sunt prelucrate pentru a fi încărcate

În acest moment prelucrăm mai multe materiale pentru a le putea încărca pe site. Între timp, vă suntem la dispoziție prin e-mail: office@ocdl.ro Vă mulțumim!

Dacă ați identificat neconcordanțe în conținut sau aveți nelămuriri, scrieți-ne la e-mailul office@ocdl.ro. Vom face tot posibilul să vă răspundem în cel mai scurt timp și, totodată, să prelucrăm feedbackul dumneavoastră în vederea postării pe site a concluziilor utile publicului larg. Precizăm că este binevenit orice suport sau sugestii din partea dumneavoastră, având posibilitatea astfel să contribuiți la această platformă de suport juridic pentru refugiații din Ucraina.

CENTRE REGIONALE PENTRU SOLICITANȚII DE AZIL

Numărul unic de informare al Poliției de Frontieră cu asistență în limba ucraineană: 📞 021 9590

Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil – Rădăuți (поруч з Чернівецькою обл)

Adresa: str. Perilor nr. 2, Rădăuți, județul Suceava

Telefon: 0230 – 564.462;

0230 – 564.463;

Fax: 0230 – 564.464

E-mail: c.radauti.igi@mai.gov.ro

Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil – Maramureș (поруч із Закарпатською та Івано-Франківською областями)

Adresa: str. Cetății nr. 1A, Șomcuta Mare,

Județul Maramureș

Telefon: 0262 – 280.005;

Fax: 0262 – 280.004

E-mail: c.maramures.igi@mai.gov.ro

Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil – Galați (поруч з Одеською обл.)

Adresa: str. Săvinești nr. 2, Galați, județul Galaţi

Telefon: 0236 – 323.878;

Fax: 0236 -323.884

Email: c.galati.igi@mai.gov.ro

Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil – București (столиця Румунії)

Adresa: str. Tudor Gociu, nr. 24A, sector 4, București

Telefon: 021-240.87.74

Fax: 021–240.8510

E-mail: c.bucuresti.igi@mai.gov.ro

Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil – Timișoara (поруч з румунсько-угорським кордоном)

Adresa: Str. Armoniei nr. 33, Timișoara, județul Timiș

Telefon: 0256 – 421.240;

Fax: 0256 – 227.500

E-mail: c.timisoara.igi@mai.gov.ro

Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil – Giurgiu (поруч з румунсько-болгарським кордоном)

Adresa: Bulevardul 1907, Giurgiu, județul Giurgiu

Telefon: 0246 – 215.056;

Fax: 0246 – 215.055

E-mail: c.giurgiu.igi@mai.gov.ro

ACTE NORMATIVE

LEGE nr. 122/2006

privind azilul in Romania, actualizată la data de 10.03.2022.

HG nr. 368/2023

pentru aprobarea valorii costurilor aferente cazarii si hranei, actualizată la data de 01.05.2023.

OUG nr. 20/2022

OUG nr. 20/2022 pentru stabilirea unor masuri de sprijin și sprijin umanitar.

OUG nr. 22/2023

privind completarea OUG 20/2022 – acordarea de sprijin si asistenta umanitara strainilor si apatrizilor din Ucraina.

OUG nr. 367/2022

OUG nr. 367/2022 pentru acordarea protecției temporare.

Alte platforme sau resurse de ajutor în relația cu vecinii noștri ucraineni.

Cum îi putem susține pe cei care au nevoie de ajutor?
Iată câteva sfaturi utile și practice! Descarcă acest ghid și oferă suport și sprijin! Fii o binecuvântare!

ÎNTREABĂ UN SPECIALIST O.C.D.L.


Dacă te confrunți cu o problemă de natură juridică, ca de exemplu: ai anumite neclarități legislative, ai neînțelegeri în familie, ai probleme la locul de muncă, ai probleme în relația cu instituțiile publice, ai un proces pe rolul instanțelor de judecată, poți apela cu încredere la O.C.D.L. 

Translate >>

Pin It on Pinterest

Share This

Share this post with your friends!